Un număr de 11 sălăjeni au avut nevoie de îngrijiri medicale din cauza temperaturilor ridicate din ultimele zile, suferind lipotimii şi deshidratări. Dacă o parte dintre aceştia s-au prezentat direct la spital, duşi de familie sau apropiaţi, câteva persoane au căzut, efectiv, în plină stradă din cauza căldurii înăbuşitoare, fiind transportate cu ambulanţele la unitatea spitalicească. Specialiştii din Sănătate atrag atenţia populaţiei să ţină seama de unele măsuri minime pentru a nu ajunge în astfel de situaţii.
Directorul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Sălaj, Ligia Marincaş, a declarat, marţi, că temperaturile extreme din ultimele zile nu au creat cetăţenilor probleme medicale deosebite. „În ultimele zece zile, la nivelul judeţului, Serviciul de Ambulanţă a înregistrat trei solicitări pentru ridicarea unor persoane cu afecţiuni medicale cauzate de caniculă. Acestea au fost transportate la Unitatea de Primire a Urgenţelor din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău, unde au primit îngrijirile medicale necesare. Nu au fost, însă, cazuri medicale grave, care să pună în pericol viaţa pacienţilor”, ne-a declarat Ligia Marincaş.
Tot din cauza căldurii, opt sălăjeni s-au adresat medicilor din urgenţa spitalului, prezentând simptomatologii cauzate de caniculă. Potrivit sursei citate anterior, şi aceste persoane au primit îngrijiri medicale, ulterior fiind lăsate la domiciliu, nefiind cazuri deosebite.
Conform raportărilor din teritoriu, nu au fost înregistrate decese din cauza caniculei.
Ligia Marincaş susţine că, ţinând seama de temperaturile caniculare din ultima perioadă, numărul persoanelor care au solicitat îngrijiri medicale pentru afecţiuni cauzate de căldură nu este unul ridicat.
Zalăul nu are punct de prim ajutor
Peste 1.100 de puncte de prim ajutor au fost organizate la nivel naţional, pentru protejarea populaţiei de efectele devastatoare ale caniculei. Acestea presupun ridicarea unor corturi dotate cu aer condiţionat, medicamente şi aparatură de specialitate, amplasate în zonele centrale şi în cele aglomerate.
Doar că judeţul nostru nu are niciun punct de prim ajutor. Ligia Marincaş ne-a spus că motivele pentru care nu a fost organizat un punct de prim ajutor sunt întemeiate. „Având în vedere că municipiul are o structură deosebită, în sensul că suntem înconjuraţi de fântâni publice şi naturale, nu am considerat necesară înfiinţarea unui punct de prim ajutor în centrul oraşului. Persoanele care au, însă, probleme de sănătate din cauza căldurii se pot alimenta cu apă sau, în situaţii mai grave, pot solicita intervenţia personalului de la ambulanţă”, a explicat Ligia Marincaş.
Canicula încă ne topeşte
Prognozele emise de meteorologi arată că nu scăpăm curând de caniculă. Cel puţin până duminică, inclusiv, sălăjenii vor avea parte de temperaturi între 34 şi 37 de grade Celsius, la umbră, cu unele averse locale, dar izolate şi de scurtă durată.
Pentru prevenirea incidentelor pe caniculă, populaţia ar trebui să ţină seama de unele recomandări ale specialiştilor din Sănătate. Astfel, este de evitat, pe cât posibil, expunerea prelungită la soare între orele 11 şi 18, dar şi activităţile în exterior care necesită un consum mare de energie: sportul, grădinăritul etc. Dacă este absolut necesară expunerea sub razele solare în intervalul menţionat, se impune folosirea unei ţinute adecvate: pălării de soare, haine lejere şi ample, din fibre naturale, de culori deschise.
De asemenea, medicii sfătuiesc populaţia să consume în fiecare zi cât mai multe fructe şi legume proaspete, printre care pepene galben, roşu, prune, castraveţi şi roşii, deoarece acestea conţin o mare cantitate de apă. O doză de iaurt produce aceeaşi hidratare ca şi un pahar de apă.
Fără alcool pe caniculă
În perioadele de caniculă este recomandat consumul zinic de lichide, între 1,5 şi 2 litri de lichide, fără a aştepta să apară senzaţia de sete. Este necesar un pahar de apă sau echivalentul acestuia la fiecare 15-20 de minute.
Deşi sunt considerate băuturi ce „combat” temperaturile ridicate, băuturile alcoolice au un efect exact invers. Şi anume, consumul de alcool, inclusiv berea sau vinul, favorizează deshidratarea şi diminuează capacitatea de luptă a organismului împotriva căldurii. Este obligatoriu evitarea băuturilor cu conţinut ridicat de cofeină, anume cafea, ceai şi cola, sau de zahăr, aflate în sucurile răcoritoare carbogazoase, deoarece acestea sunt diuretice.
Pe parcursul zilei sunt recomandate duşuri cu apă potrivită. În cazul încăperilor dotate cu aparat de aer condiţionat, acesta trebuie reglat astfel încât temperatura să fie cu 5 grade Celsius mai mică decât temperatura ambientală.
Copiii şi vârstnicii, cei mai afectaţi
Potrivit specialiştilor în domeniu, persoanele cele mai predispuse la efectele caniculei sunt cele de vârste extreme: copiii şi bătrânii, care se pot deshidrata uşor. Persoanele vârstnice sunt mult mai afectate, deoarece asociază şi patologie cardiacă, neurologică sau respiratorie: insuficienţă cardiacă, hipertensiune arterială, boală cardiacă ischemică etc. La pacienţii cardiaci, toate simptomele sunt mai accentuate, de aceea tratamentele pe care aceştia le urmează cu diferite medicamente vasodilatatoare sau diuretice trebuie să le fie ajustate. De asemenea, sunt predispuse la aceste efecte şi persoanele care nu au o patologie cronică, dar care desfăşoară activitate fizică intensă sau prin expunere la soare.
Copiii nu trebuie să iasă din casă în timpul zilelor caniculare. Aceştia vor primi apă plată sau apă cu proprietăţi organoleptice corespunzătoare, ceai foarte slab îndulcit şi fructe proaspete. Totodată, sugarii trebuie ţinuţi cu scutece şi hăinuţe mereu curate şi trebuie îmbăiaţi cel puţin o dată pe zi. În perioada caniculară nu trebuie modificat regimul alimentar al copilului prin introducerea de alimente noi.
Apelaţi de urgenţă medicul!
Efectele caniculei asupra organismului sunt: deshidratarea, epuizarea, crampele, insolaţia, şocul hipertermic, infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, ischemic sau hemoragic. În şocul hipertermic, organismul nu mai este capabil să-şi regleze temperatura, motiv pentru care pot să apară: temperatură peste 40°C, piele foarte caldă, roşie şi uscată, dureri de cap, dezorientare, leşin şi convulsii. În acest caz, este necesară intervenţia sistemului medical de urgenţă.
Insolaţia apare din cauza expunerii directe şi prelungite la soare, pacienţii acuzând dureri de cap, somnolenţă, greaţă, leşin şi arsuri de piele. Primele simptome în astfel de cazuri sunt slăbiciunea, hipotensiunea, tahicardia, vărsăturile şi transpiraţiile abundente. Cel mai grav este şocul caloric, care poate fi suspectat în caz de: oboseală, dureri musculare, slăbiciune, greţuri, vărsături, dureri de cap şi ameţeli.
Primele măsuri de prim ajutor ce trebuie luate: se întinde persoana afectată, de preferat, în loc răcoros şi umbrit, bine ventilat; în caz de leşin, se ridică picioarele pacientului la un unghi de 30 grade; se încearcă hidratarea, în cazul în care nu varsă şi e conştient; se aplică comprese cu apă rece; se apelează la serviciul medical de urgenţă în cazul în care starea pacientului este staţionară sau se agravează.
Mihaela Oprea
